Check list de Turcia – guest post

Pentru că Almona este gazda mea de astăzi și nu aș vrea să ies din tiparul titlului ei, o să vă povestesc puțin despre Turcia. Cum Almona călătorește la greci, așa călătoresc și eu spre turci, cu gândul ca într-o zi să-mi cumpăr un apartament cu vedere spre o moschee sau o casă pe malul Bosforului, acolo.

Mulți oameni spun despre Turcia că este o țară urâtă, mizerabilă, cu oameni la fel. Ce-i drept peste tot există și murdărie, sate sau zone cu totul atinse de sărăcie ori pur și simplu, cum zice românul, pădure fără uscăciuni nu există, așa și în Turcia vei găsi fel și fel de oameni, mai spălați sau nu, mai curați sau nu, mai religioși sau nu.

Văd Turcia în fiecare an. Când e posibil, chiar de două sau trei ori și încă nu m-am săturat de țara asta. Nu m-am săturat de oamenii pe care i-am întâlnit și aici nu vorbesc de neamurile pe care le am după granițele turcești. Am văzut și eu părțile alea urâte din Turcia însă am ales să închid un ochi, ca să pot vedea cu celălalt doar frumusețile ei.

În general merg în Turcia cu mașina, despre ultimul meu drum acolo am povestit pe blog, chiar într-un jurnal de călătorie, din mijlocul pandemiei. Însă acum vreau să vă spun despre Turcia în general. Istanbul, Alaçatı, Izmir, Izmit, Bodrum, Rize, toate aceste locuri sunt legate de un singur sunet, supranumit de altfel și cel mai frumos de pe pământ, respectiv chemarea la rugăciune. La Ankara și după ea nu am ajuns încă, timpul nu-i pierdut, însă astăzi o să vă spun despre Istanbul multe.

Leagănul civilizațiilor și orașul de pe două continente. Diferențele dintre jumătate de oraș (partea europeană) și jumătatea cealaltă (partea asiatică) sunt uriașe. Aș fi vrut să fac o comparație forțată să numesc Istanbulul european Sighișoara noastră, pentru că e plină de istorie, de cultură, pe care o observăm mai ales și în arhitectură, însă pentru Istanbulul asiatic nu am grad de comparație decât cu Dubaiul. Iar Emiratele Unite Arabe nu cred că au o Sighișoara a lor, arătată publicului.

Moneda – euro, lire sau dolari?

Lira turcească s-a devalorizat enorm în ultimii ani. Acum 3 ani, când am zburat cu avionul, am schimbat în aeroport 100 de euro pe 540 de lire turcești. În această vară am schimbat 100 de euro cu 760 de lire. Acum câțiva ani raportul era 1 liră- 1 euro- 1 dolar –MARE ATENȚIE, unii comercianți de prin bazar încă merg pe raportul ăsta, însă acum o liră nu mai valorează nici măcar cât un leu de al nostru.

Nu vreau să caut acum un curs valutar să vă spun exact, până la urmă ele se schimbă zilnic, însă vă dau un exemplu. În vară am făcut dintr-un magazin cumpărături de aproape 1200 de lire, ceea ce acum câțiva ani însemna 1200 de lei, însă de pe card mi-au fost luați aproape 700 de lei.

Vă recomand să schimbați euro în lire turcești, pentru că dacă plătiți în euro, restul tot în lire se va întoarce. Ori să folosiți cardurile, fie direct pentru plăți cu cardul, fie scoțând direct lire turcești. Dacă nu mă înșel, eu cursurile cele mai bune le-am avut la Deniz Bank și la Garanti. Comisioanele sunt destul de mici, am folosit un card de Raiffeisen și unul EStudis de la BRD, cu care am prins și reduceri, ținând locul legitimației internaționale de student.

Principalele obiective turistice din Istanbul

În Istanbul e destul de simplu să ajungi și dacă ești în călătorie alături de copii, însă, bineînțeles, trebuie să-i stăpânești în unele locuri.

Sunt destul de multe locuri pe care le poți vizita, eu încă le descopăr, deși așa cum v-am spus, merg în fiecare an în Turcia, de vreo…11 ani să tot fie de atunci. Obiectivele pe care vi le enumăr sunt pentru un city break, maxim 4 zile petrecute în Istanbul, căci e destul de obositor și traversatul ăsta de oraș cât țara noastră de mare.

Pentru că sunt în același loc, rezervă-ți o zi în care să ajungi în piața Sultan Ahmed. Aici vei găsi, stând față în față, Moscheea Albastră și Hagia Sophia, iar imediat după colț de Hagia vei găsi Palatul Topkapi. Este ideal să le vezi pe toate trei într-o zi, de preferat lunea, când, de obicei, Marele Bazar e închis (Marele Bazar e cu 2 stații mai sus față de Sultan Ahmed) deci zona va fi ceva mai liberă. Poți mânca la una dintre terasele aflate lângă cele două Moschei și, totodată, poți negocia la preț o plimbare pe Bosfor.

Eu o recomand pe cea de la apus, pentru că soarele apune cam la fel, respectiv între cele două Moschei. Priveliștea e superbă, să vezi cerul colorat în nuanțe de roz și portocaliu, în timp ce soarele coboară între minaretele celor două Moschei.

Bazilica Cisterna, unde s-a filmat și Inferno, după cartea lui Dan Brown, nu e un lucru destul de spectaculos de văzut, după mine. Apă nu prea mai este înăuntru, e o zonă destul de întunecată, nu plângeți după ea dacă nu apucați să o vedeți la Istanbul.

Palatul Dolmabahce este situat într-unul dintre capetele celelalte ale orașului, aproape de piciorul Podului Martirilor din 15 iulie peste care treci în Asia. Se întinde pe o suprafață mare, are mai multe galerii și, ca să vă spun un secret, ce vedeți la Topkapi Sarayi e minciună pe lângă ce bogății veți întâlni la Dolmabahce. Ultimul conducător care a stat în palat a fost Kemal Ataturk, cel care practic a scos Turcia din anonimat, iar înaintea lui, toate bunurile cucerite au fost depozitate în Dolmabahce. Înarmați-vă cu răbdare, căci doar turul complet al clădirii principale durează cam două ore.

Dacă vă pasionează fotbalul, fix peste drum de poarta Palatului este stadionul echipei Beșiktaș – de altfel, echipa mea preferată de la turci. Puteți vizita și stadionul dacă tot sunteți în zonă.

De la Dolmabahce, chiar dacă e o distanță destul de măricică, vă invit să mergeți la Turnul din Galata. În vară era în curs de restaurare, însă chiar și așa, văzut de jos, e minunat. Se spune că podul din Galata a fost construit sub ordinul sultanei Mamă, Valide. În jurul turnului găsiți o grămadă de restaurante micuțe, puteți mânca liniștiți și la un preț mai mult decât decent.

Pentru o altă zi, traversați iar orașul ( tot spun traversați pentru că, de obicei, cazarea se alege în centru și distanțele sunt mari de oriunde până oriunde 😀 ) și mergeți în Levent. Aici, în afară de unele magazine de lux din care puteți să vă cumpărați ce vreți voi, veți găsi a patra cea mai înaltă clădire din Europa, respectiv cea mai înaltă clădire din Turcia între anii 2010-2016, Istanbul Sapphire, o clădire cu 64  de etaje, din care 54 aflate deasupra solului și 261m înălțime, luată fiind în calcul și spira mai ciudățică de la sol.

În afara faptului că la ultimul etaj se vede superb cât vezi cu ochii Istanbulul, poți să intri la un film 7D – tot la ultimul etaj – unde e o călătorie frumoasă cu elicopterul pe deasupra celor mai celebre monumente din Istanbul. Mai multe detalii nu vă dau aici, mergeți să-l vedeți voi 😀 !

Pentru cei care mergeți cu piticii după voi, vă recomand să-i duceți la Aqua Florya, unul dintre cele mai mari acvarii din Turcia. E interesant cum e făcut, pe zone, așa că veți găsi ușor în secțiunea de Polul Sud pinguinii ori șerpii în Pădurea Tropicală. Locul este genial, am petrecut și acolo ore prețioase și frumoase și am văzut mulți copii fascinați de acest loc.

Totodată, Mini Aturk este locul în care orice om, fie el adult sau copil, se bucură de cele mai importante locuri din toată Turcia construite în miniatură. Vara aceasta, bineînțeles, turul din aer liber s-a făcut tot cu mască, însă a fost minunat. Și intrarea e una dintre cele mai ieftine, biletul cred că a fost 20 de lire turcești, ceea ce înseamnă în jur de 17-18 lei.

Despre Turcia aș putea vorbi ore în șir, fără să mă odihnesc, pentru că din țara asta îmi iau toată energia pentru un an întreg. Despre zonele de turism am mai vorbit și pe blog-ul meu. Dacă ajungeți în zonă, nu ezitați să mergeți prin aceste locuri. Fiind totuși și un loc încărcat spiritual, alegeți-vă în bagaj haine un pic mai decente, ca să nu fiți nevoiți să vă îmbrăcați în costumele speciale puse la îndemână de pe lângă Moschei.

Călătorii plăcute tuturor – avem nevoie de ele și, ca un călător din mijlocul pandemiei vă pot spune că frica și panica de boală e aici mare, și nu dincolo de hotare.

Vă îmbrățișez strâns.

Articolul îi aparține Denisei, medic în devenire, wedding-planner și blogger. Îi mulțumesc din suflet pentru această incursiune prin Turcia și prin Istanbul, iar pe voi vă invit să o urmăriți pe blog și pe canalul de youtube.