Vino să-ți șterg fețișoara, mă strigă mama, cu un prosop mic în mână. − Nu vreau, răspund eu de la înălțimea celor 3 ani anișori, cu boticul și împrejurimile pline de ciocolată. − Te rog frumos, insistă mama. − De ce, o chestionez eu, încercând să aflu noima intruziunii în spațiul personal. − Ca să te faci frumoasă. − Adică sunt urâtă? − Nu, ești cea mai frumoasă fetiță. Dar dacă îți voi curăța fața, vei fi și mai frumoasă. O să strălucești și ai să arăți ca prințesele din povești. Ai văzut tu vreo prințesă cu fața murdară de ciocolată? E drept, nu văzusem și eram prea mică să…