Călătoriile mele cu avionul se pot număra pe degetele de la o singură mână și nu pot spune că toate au fost plăcute, însă fiecare a fost unică. Prima oară am urcat într-un avion când aveam vreo 10 ani, într-o cursă Constanța-București pe care era cât pe-aci s-o pierdem pentru că nu puteam trece de controlul de securitate. Mama purta niște sandale platformă în care, nu se știe cum și de unde, „pescuise” o piuneză și nimeni nu pricepea de ce urlă alarma. Pe parcursul zborului, tot ce îmi aduc aminte sunt stewardesele înalte, blonde care treceau pe culoar și întrebau zâmbind forțat (mi s-a părut mie): coniac,whiskey, cafea, pepsi? Bineînțeles…