Seară grecească în Corfu – organizat sau pe cont propriu?
Pentru o seară grecească în Corfu putem opta să mergem la o tavernă în grup organizat sau pe cont propriu. Am încercat ambele variante și pot să spun că fiecare a fost o experiență unică. La fel ca și în alte locuri pe unde am fost, unele se încadrează la capitolul „Venit, văzut, plăcut, plecat”, iar altele la categoria „dacă se poate, cât mai des”.
Seară grecească în Corfu – grup organizat
Pe insula Corfu sunt câteva taverne mari care organizează seri grecești care sunt o aminitire de neuitat. Spațiile sunt generoase și pot găzdui sute de turiști. Orchestra este formată din mulți instrumentiști, iar ansamblurile de dansatori sunt alcătuite din câteva perechi. Una dintre acestea este Taverna Glaros din satul Gastouri, unde se află și Palatul Achillion. Am fost aici în urmă cu 12 ani și am petrecut câteva ore de vis. Autocarul a plecat din stațiunea Moraitika unde erau cazați o parte din turiștii români și maghiari, apoi a făcut o oprire în Benitses și ne-am alăturat grupului cu destinația Gastouri. Am plecat în jurul orei 20.30 și după vreo 20-25 de minute am ajuns la tavernă. Afară ne așteptau un băiat și o fată îmbrăcați în costume populare din zona de nord a insulei, care ne-au servit, la alegere, cu uzo și lichior de kum-kuat. Un fotograf ne-a făcut poze, iar la plecare, puteam să le luăm, contra cost, de pe panoul aflat la intrare. Localul era deja plin cu turiști britanici, nordici, cehi. Autocarul nostru cu români și maghiari a ajuns ultimul. Meniul a fost fix și a constat în meze – gustări calde și reci (tzatziki, salată de icre, salată de brânză, salată de vinete, chifteluțe, cârnăciori picanți), suvlaki (frigărui) cu cartofi prăjiți, salată grecească. La desert, delicioasele gogoșele însiropate – loukomades. Vinul alb și roșu au fost la discreție. Masa a fost îmbelșugată, dar dacă cineva voia ceva în plus, ori altceva decât era prevăzut în meniu (fructe de mare, cafea, răcoritoare), putea comanda, contra cost. Spectacolul a fost deosebit și a început cu dansul tradițional al insulei Corfu – rougas. Ca instrumente, pe lîngă bouzouki, am remarcat chitara și acordeonul. Un moment frumos a fost prezentarea costumului popular purtat de fete și de băieți. Costumele din insula Corfu diferă de cele din zona continentală, dar și de cele din alte insule. Bărbații poartă pantaloni bufanți trei-sferturi, în loc de fustanelă și papucei cu ciucure. Pe cap poartă pălării. Fetele poartă cunună de flori cu panglici, iar la brâu o batistă, accesoriu nelipsit în straiul de cununie. Prezentarea s-a făcut în limba greacă și fiecare ghid însoțitor a tradus pentru grupul său. Aici, ghida româncă a dat-o în bară rău de tot, căci de la sosire și până la plecare nimeni n-a mai văzut-o la față și nici nu i s-a auzit gurița. Au urmat dansurile sirtaki și zeibekiko apoi a venit rândul nostru să învățăm câțiva pași de dans. Deși taverna este imensă, ringul s-a umplut la refuz și ceea ce ar fi trebuit să fie plăcut și amuzant s-a transformat într-un talmeș-balmeș grotesc. La miezul nopții, când abia se încinsese atmosfera și petrecerea devenea mai frumoasă, a trebuit să ne luăm la revedere și să revenim la locurile de cazare.
Seară grecească în Corfu – pe cont propriu
De multă vreme, ori în perioada de documentare pentru vacanță, ori imediat cum ajung la destinație, mă intersez unde și când este o seară grească. De cele mai multe ori astfel de spectacole au loc în week-end (vinerea și sâmbăta). Sunt și locuri în care tavernele încep joia și termină duminica. În ultima categorie se încadrează tavernele din Agios Georgios Argiradon, stațiunea în care mi-am petrecut ultimul concediu în Corfu. Dacă vă poartă pașii în vacanță în Corfu și vreți o seară agreabilă, cu muzică live și dansatori în costume populare, nu ocoliți Taverna Makis din Agios Georgios Argiradon. Mie mi-a fost recomandată de proprietarul vilei în care am stat, dar mi-a sugerat să fac rezervare din timp pentru că organizează astfel de evenimente tot timpul anului și este locul preferat de toți localnicii sâmbătă seara. Aici totul este la dimensiuni reduse. O tavernă obișnuită, în fața portului, cu salon care se transformă în terasă. Orchestra este compusă din bouzouki și clape, iar vocalist este cineva din familia care administrează localul. Doi dansatori, tineri și frumoși, în costume din zona de sud a insulei, reușesc să ridice publicul în picioare la fel de bine ca un ansamblu numeros. Poate chiar mai bine, aș spune eu. Meniul este acela pe care îl dorești, fără restricții sau costuri suplimentare. Ce găsim în meniu? Bourdeto (tocană picantă de cod), bifteki (ceva între burger și pârjoală cu ou ochi), sofrito (vită la cuptor cu sos alb), pește și fructe de mare, tzatziki, tirokafteri (salată picantă de brânză) și multe altele. Berea corfiotă, blondă sau brună, vinul local, alb sau roze, uzo, limoncello ori lichiorul de kum-kuat vin să completeze o cină specială. Muzica a fost cu totul deosebită, cu ritmuri specifice insulei, dar și muzicii grecești mai vechi sau mai noi. Am ascultat palia laika (muzică grecească veche din anii ’60 – ’70) dar și rembetika (ritmuri aduse de refugiați în anii ’20 după căderea Izmirului). Am dansat cu toții și când n-am mai avut loc pe terasă am ieșit pe stradă. Am blocat un pic circulația, dar nu s-a supărat nimeni. Șoferii au oprit, s-au uitat la noi, ne-au făcut poze, ne-au filmat și când au avut ocazia ne-au ocolit și au trecut mai departe. Surpriza serii a fost o cântăreață profesionistă din Corfu Town. Timp de mai bine de o oră a cântat muzică specifică cluburilor bouzoukia și, în lipsă de garoafe și farfurii, am aruncat șervețele de hârtie. Unii clienți au plecat pe la miezul nopții, alții au venit și au completat locurile goale. Până dimineață, microfonul a trecut de la unul la altul și, mai solo, mai în grup, mai cu ajutor de la profesioniști, toată lumea a cântat, a dansat și ne-am distrat ca într-o mare familie. Ne-am retras cu greu abia pe la ora 3.00 dimineața și am fi vrut să repetăm experiența.
Voi cum preferați seara grecească, organizat sau pe cont propriu?