Rătăcind în sudul insulei Corfu

Vă invit astăzi să descoperim împreună alte locuri frumoase din sudul insulei Corfu, sate, orașe și plaje, locuri cu oameni frumoși și foarte prietenoși. Dacă din prima vacanță m-am  întors entuziasmată de peisaje, de verdele munților și de abundența obiectivelor turistice must-see, nu pot să nu mărturisesc că am fost puțin dezamăgită de oamenii cu care am intrat în contact. Poate că a fost greșeala mea că am tot făcut comparație cu insula Thassos unde din prima clipă m-am simțit de parcă eram în vacanță la bunici. Și cred că așa a fost pentru că fiind mai tot timpul pe fugă nu mi-am acordat răgazul necesar să savurez pe îndelete tot ce îmi oferea scurta vacanță. Timpul avea să-mi dea dreptate și faptul că m-am întors de câteva ori m-a făcut să înțeleg că Grecia este incomparabilă cu ea însăși și că fiecare loc are frumusețea lui, întocmai ca un diamant neșlefuit. Un astfel de loc este Lefkimmi, cel de-al doilea port al insulei Corfu. Din port până în oraș sunt vreo 2-3 km, în funcție de locul prin care alegeți să intrați.

Dacă ratați primul indicator, nu vă faceți griji, dar încercați să nu-l ratați și pe al doilea! Noi venind din sens invers, dinspre Vitalades, am urmat primul indicator pe care l-am văzut și bine am făcut pentru că am parcat mașina în curtea unei școli de șoferi și apoi am luat la pas orășelul până pe malul lacului. Dacă am fi ales să intrăm prin partea cealaltă, am fi ajuns mai repede în zona cu taverne, dar ar fi fost o mare problemă cu parcarea, nu ne-am fi bucurat de plimbare și nici n-am fi avut ocazia să ne rătăcim pe străduțe, c-așa-i în Grecia, căutând o mănăstire care s-a încăpățânat să rămână ascunsă, drumul scoțându-ne de fiecare dată unde altundeva decât în curtea omului?

Și dacă tot ratasem să vedem fauna de pe lacul Korission, ne-am gândit că am putea vedea parte din exponate la Muzeul Cinegetic. Din păcate, am ajuns după ora 13.00 și muzeul era închis. În week-end nu este program de vizitare așa că rămâne pe altă dată. Am făcut o tură prin piața de legume și zarzavaturi, prin piața de pește, pe la cafenele, am vrut să intrăm într-una dintre cele 4-5 biserci pe lângă care am trecut dar toate erau închise, semn și că orașul nu este unul foarte turistic. Încet-încet am ajuns pe malul râului înțesat cu baruri și taverne, dar și cu câteva magazine, nici unul însă de suveniruri. Ne-am așezat la o tavernă cu nume englezesc, Cheeky Face, o mică afacere de familie condusă de soț, soție și noră. Soțul ne-a adus meniurile și ne-a lăsat să studiem în tihnă.

Când să dăm comanda, a venit soția, doamna Katerini, care ne-a luat de mână, ne-a dus în bucătărie și a ridicat capacele de pe toate cratițele să ne alegem în cunoștință de cauză. Nu pot să vă spun ce arome aveau bucatele și cât de apetisant arătau. Deși nu sunt fan fructe de mare și mănânc cu plăcere doar crevete, îmi făcea cu ochiul caracatița la cratiță. Am riscat și n-am regretat pentru că a fost cea mai gustoasă și cea mai fragedă caracatiță pe care am mâncat-o vreodată. Iar cataiful cu înghețată de la desert a fost un deliciu că și acum salivez când îmi aduc aminte. Probabil că seara orașul pe malul lacului este mult mai frumos, dar noi n-am ajuns să-l vedem.

Am ajuns în scimb, noaptea, printr-o pură întâmplare, după ce am făcut un tur al satelor, în Kavos. Mai trecusem pe acolo pe timp de zi și mi se păruse mai mort decât Gardenos, unde ne cazasem. Noaptea, stațiunea se schimbă radical și nu numai că prinde viață, dar este un vacarm de nedescris. Zeci de cluburi de noapte cu muzică de toate felurile, mai puțin grecescă, volum în boxe dat la maxim și oceane de alcool. Mersul pe stradă este riscant atât pe jos cât și cu mașina. Porțiunea pe care am străbătut-o nu cred că a fost mai lungă de 2 km, dar mi-au trebuit aproape 45 de minute deoarece trebuia să feresc cohortele de tineri și mai puțin tineri englezi beți criță pentru care noțiunea de mers drept pe o parte delimitată a străzii era total necunoscută. Cu ocazia asta am văzut că este cea mai dotată stațiune la capitolul cabinete medicale cu specializare de chirurgie ușoară. Așa s-a încheiat încă o vacanță în Corfu, numai bună de pus în pușculița cu amintiri.