Despre alegeri și renunțări. Leapșa – La ce ai renunța?

Viața este un șir lung de alegeri și renunțări. Nu de puține ori suntem puși în situația de a alege între două rele. Sau pentru ceva trebuie să renunțăm la altceva. Uneori, alegerile sunt dificile, iar renunțările par imposibile. Alteori, ne lipsim fără regrete de anumite lucruri și le păstrăm pe acelea care ne fac plăcere, care ne umplu sufletul sau care ne aduc un beneficiu. Leapșa pe care am primit-o de la Mirela Marin este despre alegeri și renunțări.

Despre alegeri și renunțări

Laptop sau telefon?

Dacă nu mi-ar fi necesare, aș renunța la amândouă. Am crescut într-o epocă în care telefonul fix era un lux, iar noțiunea de computer personal era necunoscută. Dar pentru că am acceptat provocarea de a alege, renunț la laptop și păstrez telefonul. Este mic, ușor, se încarcă repede și pot face cu el aproape la fel de multe câte fac cu un laptop.

Când călătoresc, nu iau niciodată laptopul cu mine. Telefonul înlocuiește cu succes și camera foto și agenda pentru notițe, iar dacă este nevoie, scriu și pe blog.

Cărți sau TV?

Cărțile sunt preferatele mele. Cum ar putea fi altfel când de cum am deschis ochii pe lume am văzut o bibliotecă mare cu volume cu cotoarele roase? În anii în care și curentul electric era drămuit, iar programul TV era limitat și ca timp și ca opțiuni, lectura era evadarea supremă. Aici chiar nu-mi este greu să aleg și dacă, dintr-o întâmplare, televizoarele ar dispărea sau ar fi interzise prin lege, n-aș suferi.

Pizza sau hamburger?

La hamburger, bineînțeles. Îmi place, mai ales dacă este umplut cu brânză, așa cum se servește în tavernele grecești. Dar nu fac mare pasiune. De cealaltă parte, fac eforturi susținute să țin sub control consumul de pizza. Partea asta din leapșă n-a fost grea. Imposibil ar fi să aleg între pizza cu ananas și pizza diavolla.

Ciocolată sau fursecuri?

Să nu văd fursecuri! Nici din comerț, nici făcute în casă. Renunț bucuroasă la porția mea pentru un pătrățel de ciocolată cu ardei iute, cu alune, cu sare.

Chipsuri sau pufuleți?

Nu mă dau în vânt nici după pufuleți, nici după chipsuri. Sunt non-alimente și chiar non-gustări. N-au nicio valoare nutrițională și nu le văd rostul decât să le ronțăi de plictiseală. În copilărie, îmi plăceau pufuleții trași în ciocolată. Din păcate, se găseau doar în București. Acum nu se mai găsesc deloc. În consecință, rămân cu câteva chipsuri cu bere. Asta, dacă n-am alune.

Filme sau seriale?

Primul impuls este să aleg filmele și să renunț la seriale. Merg pe principiul că orice poveste poate fi concentrată până în trei ore. Sunt totuși seriale care m-au cucerit și le-aș revedea oricând cu aceeași plăcere. Ca de exemplu, acesta:

https://www.youtube.com/watch?v=xLEjNo9FwJ4

Vacanță la mare sau la munte?

Serios? Chiar trebuie să aleg? Greu de tot. M-am născut și am crescut la mare. Cred că am marea în ADN. Oare poți să renunți la ADN? Eu nu cred și nici prin minte nu-mi trece să renunț.

Deopotrivă, iubesc și muntele. Până am ieșit din țară, am bătut cu rucsacul în spate toți munții României. Cum să renunț?

De data asta am să trișez și găsesc o cale să le păstrez pe amândouă. Aleg în fiecare an o vacanță în Grecia, pe o insulă unde muntele coboară până la mare.

Când e vorba de alegeri și renunțări, tu cum te desurci?

Leapșa „La ce ai renunța?” merge mai departe la Dana Codori și la Mirela Stancu.