București este un oraș al contrastelor și plin de surprize. În timp ce locuitorii fac tot posibilul să evadeze din oraș, tot mai mulți turiști străini îl văd ca pe o destinație must-see. Dacă încă nu ai vizitat capitala, este momentul să te gândești serios la un city-break în București. Durata acestuia poate varia de la două la patru zile, în funcție de ceea ce îți dorești să vezi și de timpul pe care îl ai la dispoziție.  Cel mai bine este să vii în București de vineri până luni. Poți veni în aprilie-mai, când înfloresc magnoliile, dar și în octombrie-noiembrie, când toamna pictează orașul în roșu și galben. Însă București este o destinație pentru tot anul și oricând ești binevenit.

1. Cum ajungi în București
2. Transportul în București
3. Cazare în București
4. Ce vedem într-un city-break în București
5. Palatul Parlamentului
6. Ateneul Român
7. Calea Victoriei
8. Arcul de Triumf
9. Fântânile muzicale
10. Parcul Cișmigiu
11. Biserica Stavropoleos
12. Biserica Mircea Vodă
13. Pasajele bucureștene
14. Artă stradală
15. Cartierele evreiești
16. Unde mâncăm în București
17. Viața de noapte în București

Cum organizezi un city-break în București

N-am să-ți spun prea multe despre bagaj, dar te sfătuiesc să verifici înainte prognoza meteo și neapărat să îți iei încălțăminte comodă. Un călător prin București trebuie să fie pregătit să parcurgă mulți kilometri pe jos.

Cum ajungi în București

Indiferent de unde vii, dacă vrei un city-break în București liniștit și reușit, fă-ți o favoare: renunță la mașină. Traficul nu mai este un coșmar în week-end, dar găsirea unui loc de parcare e tot sport extrem.

Poți ajunge foarte ușor cu trenul, fie CFR, fie privat. Important este să oprească în Gara de Nord.

De asemenea, poți veni cu avionul. Indiferent că alegi Tarom sau o companie low-cost, aterizarea se face pe Aeroportul Henry Coandă din Otopeni.

Cu siguranță e și acesta un motiv pentru care cursele low-cost din și spre București nu sunt chiar ieftine. Monopolul și taxele de aeroport mari se reflectă în costul biletelor.

Dacă totuși te încăpățânezi să vii cu mașina, poți să o lași într-o parcare pe termen lung lângă aeroport. E mult mai sigur și mai ieftin decât să parchezi în oraș. În plus, poți să bei și un pahar (în plus) și să nu-ți faci griji că trebuie să conduci.

Transportul în București

Din Gara de Nord către centru, cel mai ieftin și comod mijloc de deplasare este metroul. O cartelă cu două călătorii costă 5 lei. Cartelele cu 10 călătorii costă 20 de lei.

Cartelele pentru metrou nu sunt valabile pe alte mijloace de transport în comun.

Pentru mai multe informații, accesează site-ul oficial.

De la Aeroportul Henry Coandă spre centru sunt două linii de autobuz Expres, 783 și 781. Costul unei călătorii este de 3,5 lei.

Sistemul de taxare în București este exclusiv electronic și ai nevoie de un card de călătorie. Cardul reîncărcabil este de culoare verde și poartă mențiunea Activ.

Cardul de culoare albastră devine inutilizabil la epuizarea creditului.

Harta traseelor și prețul călătoriilor le găsești aici.

Uber și Taxify sunt alternative comode de transport în București.

Taxiurile clasice sunt adevărate capcane nu doar pentru turiști, ci și pentru localnici. Evită-le pe cât posibil!

Cazare în București

La fel ca în orice capitală, este de preferat să alegi o cazare în centru. În felul acesta, toate obiectivele și atracțiile turistice sunt la scurtă distanță de mers pe jos.

O cazare mai departe de centru este aparent mai ieftină. Însă dacă pui la socoteală cheltuielile de transport și timpul pierdut pe drum, nu mai e chiar așa.

Eu am stat la Hotel Mercure Bucharest City Center, un hotel de 4*, la doi pași de Ateneul Român și trei minute de stația de metrou Piața Romană.

Deși este foarte aproape de un bulevard aglomerat și foarte gălăgios, hotelul se află pe o stradă liniștită, boemă, înțesată cu terase și cafenele.

Dacă bugetul nu îți permite, în Centrul vechi sunt o mulțime de hosteluri. Pura Vida Sky Bar &Hostel și Litlle Bucharest sunt chiar în Centrul istoric și oferă mic dejun contra cost.

Ce vedem într-un city-break în București

București are toate ingredientele pentru a satisface orice călător. Clădiri cu arhitectură deosebită, muzee, săli de spectacole și concerte. Parcuri, monumente, lacuri, bulevarde largi și străduțe liniștite. Fie că alegi turism cultural, ecumenic sau de relaxare, București este pregătit să ți le dezvăluie pe toate.

Palatul Parlamentului

Proiectată drept „Casa Poporului”, Palatul Parlamentului este cea mai grandioasă clădire din București. Cea mai mare construcție monolit din Europa și a doua din lume, după Pentagon.

Clădirea nu se poate încadra într-un stil arhitectural consacrat. Este un melanj de stiluri, potrivite de multe ori ca nuca în perete.

Cam ca ținuta unei tinere care alege dintr-o revistă rochița de la pagina 10, botinele de la pagina 44 și turbanul de pe copertă. Și pentru că îi trebuie și accesorii, ia broșa cu îngerași a bunicii.

Cele 9 etaje care se văd la suprafață sunt doar vârful icebergului. Tot atâtea sunt și în subteran.

Cele patru laturi ale Palatului Parlamentului delimitează tot atâtea străzi:  strada Izvor, Bulevardul Națiunile Unite, Bulevardul Libertății, și Calea 13 Septembrie.

De la balconul din Bulevardul Libertății, Ceaușescu spera să se adreseze unei mulțimi de un milion oameni.

N-a mai apucat și ultimul apel către populație l-a făcut din balconul Comitetului Central, astăzi Ministerul de Interne.

Din balconul Palatului Parlamentului, altcineva s-a adresat mulțimii adunate în Piață. Michael Jackson, autorul unei gafe epocale, prima dintr-un lung șir de gafe ale persoanelor publice care au venit la București.

Așteptat cu nerăbdare și entuziasm de fani, acesta a rostit plin de aplomb : „Hello, Budapest!”

Interiorul este la fel de somptuos și dimensiunile te copleșesc. Imaginează-ți numai candelabrul de două tone și covorul de 800 kg.

Pe lângă megalomanie, Ceaușescu suferea și de o frică patologică de microbi, virusuri și bacterii care l-ar putea îmbolnăvi. Era cel mai înverșunat adversar al aerului condiționat și al sistemelor de ventilație mecanică.

Dacă vei vizita interiorul Palatului Parlamentului, vei observa camere fără ferestre care au aerisire naturală.

Dantelăria de marmură are mici orificii care corespund unor guri de aerisire.

Programul și tarifele de vizitare sunt pe site-ul oficial.

Ateneul Român

În Piața George Enescu, se află cea mai importantă sală de concerte din București. Pentru locuitori, Ateneul Român este adevărata Casă a Poporului. Sub sloganul „Dați un leu pentru Ateneu”, a fost primul centru cultural construit prin subscripție publică. Intrarea are aspectul unui templu grecesc cu opt coloane ionice. În spatele acestora, cinci medalioane din mozaic prezintă figurile unor domnitori de seamă: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, Regele Carol I, Vasile Lupu și Matei Basarab.

Dacă te uiți cu atenție, ai să vezi că primii trei privesc drept în față. În timp ce Vasile Lupu și Matei Basarab care tot timpul au fost în conflict, privesc unul spre dreapta și celălalt spre stânga.

Pe fresca interioară sunt pictate 25 de scene din istoria României, de la intrarea Împăratului Traian în Dacia până la Marea Unire din 1918. Până în 1940, ultima scenă era reprezentată de Regele Carol al II-lea și fiul său, Mihai I. Mareșalul Antonescu a dispus ”ștergerea”regelui indezirabil și înlocuirea scenei cu alegoria țărăncilor reprezentând Vechiul Regat, Transilvania, Basarabia și Bucovina.

Calea Victoriei

Una dintre cele mai vechi străzi din București, Calea Victoriei, este ea însăși un obiectiv turistic. Într-o singură plimbare, ai ocazia să treci în revistă mai bine de un secol de istorie. Instaurarea monarhiei a adus cu ea desprinderea totală a Bucureștiului de stilul de viață impus de Imperiul Otoman și adoptarea unui stil occidental. Apropierea de occident a culminat cu transformarea Bucureștiului într-un mic Paris, de la stilul arhitectural la cel vestimentar.

Dacă la Paris erau o mulțime de palate, acestea trebuiau să fie și la București. Astfel, pe Calea Victoriei s-au ridicat Palatul Regal, Palatul Telefoanelor și Palatul CEC. Tot pe Calea Victoriei au fost ridicate și primele hoteluri de lux din București: Grand Hotel de Boulevard și Hotel Grand Capitol. Între ele, Cercul Militar Național, construit după modelul Operei Garnier din Paris. Intersecția dintre Calea Victoriei și Bulevardul Regina Elisabeta a fost prima intersecție semaforizată electric din București.

Nou și vechi co-există pe Calea Victoriei. Fațada fostului Teatru Național și Hotelul Novotel

Hotel Grand Capitol și Casa Capșa sunt două clădiri emblematice de pe Calea Victoriei. Știați că aici, lângî Cercul Militar, a fost prima intersecție semaforizată electric în București?

Vis-a-vis de Hotel Grand Capitol se află și prima cofetărie din București: Casa Capșa. Frații Capșa lucraseră la curtea lui Napoleon al III-lea și au fost primii care au trimis, peste Canalul Mânecii,  Reginei Angliei, o prăjitură într-un cub de gheață. Și tot ei au creat prăjitura „Joffre”, având ca model cascheta celebrului general francez. În plus, mai multe decizii importante pentru soarta țării au fost luate la Casa Capșa decât în Consiliul de Miniștri.

Arcul de Triumf

Când vii dinspre aeroport, pe Bulevardul Kiseleff, vei trece pe lângă Arcul de Triumf, o reproducere la scară mai mică a celui din Paris. Pe 1 Decembrie, militarii români trec pe sub Arcul de Triumf, întocmai ca înaintașii lor victorioși în Primul Război Mondial.

De la 1 Ianuarie 2019, Arcul de Triumf își va deschide porțile pentru toți aceia care se încumetă să urce treptele spiralate.

Terasa este cel mai frumos punct de belvedere. În partea nordică, în capătul bulevardului, se vede Casa Presei Libere. Iar un pic lateral, Mănăstirea Cașin.

Fântânile muzicale

Micul Paris nu putea să nu aibă propriul Champs Elysses. Fântânile de pe Bulevardul Unirii își încep, la lăsarea întunericului, dansul multicolor, în ritmurile muzicii.

Parcul Cișmigiu

De departe, este parcul meu preferat din București. Chiar și o plimbare scurtă, în orice anotimp, mă revigorează și îmi redă buna dispoziție.

Istoria Grădinii Cișmigiu începe în anul 1779 când, pe locul mlăștinos, se ridică primele cișmele.

În 1830, începe asanarea bălții și amenajarea unui loc de promenadă și relaxare. Pe lacul Cișmigiu apar vara bărcile cu vâsle.  Iarna, lacul devine cel mai mare patinoar în aer liber.

Începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, Parcul Cișmigiu devine loc pentru întâlniri galante. Iar scandalurile sunt un bun pretext pentru înlocuirea mobilierului.

Pentru că fiica unui potențat al vremii a fost pipăită de iubitul ei în public și mult peste limitele decenței, băncile  au fost înlocuite cu scaune cu brațe.

Biserica Stavropoleos

Cunoscută și sub numele de Mănăstirea Stavropoleos, este una dintre cele mai vechi biserici din București. A fost construită în stil Brâncovenesc în anul 1724. Poartă hramul Sf. Arhangheli Mihaiil și Gavriil, iar numele provine din limba greacă și înseamnă „Orașul Crucii”.

Biserica impresionează prin pictura originală care a fost restaurată, precum și prin colecția de cărți și manuscrise bizantine.

Cel mai emoționant moment al zilei este chemarea la rugăciune. Una din cele 5 măicuțe ale mănăstirii bate toaca în timp ce înconjoară biserica de trei ori.

În curtea bisericii se află mai multe cruci, parte din ele provenind de la bisericile bucureștene care nu au supraviețuit tăvălugului comunist.

Biserica Mihai Vodă

Mănăstirea Mihai Vodă a fost ctitorită de Mihai Viteazul și zidită în anul 1594, pe locul unui sit arheologic geto-dacic.

De-a lungul timpului a fost folosită ca reședință domnească, școală de medicină, spital militar. O vreme, a adăpostit Arhivele Statului.

După înființarea Ordinului Mihai Viteazul de regele Ferdinand, biserica a devenit sediul cavalerilor acestui Ordin și locul în care militarii depuneau jurământul de credință.

Astăzi se mai păstrează biserica și clopotnița.

În anul 1985, când bisericile bucureștene cădeau secerate pentru a face loc marilor bulevarde și ansamblurilor rezidențiale comuniste, soarta mănăstirii părea pecetluită.

Biserica Mihai Vodă a fost translatată pe Strada Speranței, la umbra unor blocuri turn și astfel a fost salvată de la demolare.

Pasajele bucureștene

Dacă orașele europene aveau pasaje stradale, acestea trebuia să apară și în Micul Paris. Astfel, multe străzi din București sunt legate între ele cu pasaje pietonale. Unele sunt sordide, altele pline de viață, iar unul este o adevărată operă de artă.

Pasajul Englez leagă Calea Victoriei de Strada Academiei

Destinația inițială a clădirii a fost hotel. Câțiva ani a funcționat Hotel English, cu camere mici și baie pe coridor.

Concurența hotelurilor noi, de lux și cu camere spațioase i-au adus falimentul. Proprietarul s-a reorientat rapid și l-a transformat în casă de toleranță.

Strada a fost acoperită cu o boltă de sticlă pe schelet metalic. Balcoanele orientate spre stradă permiteau femeilor să se arate trecătorilor. Iar aceștia aveau acces discret în Cartierul Roșu.

După 1945, a fost transformat în bloc de locuințe cu spații comerciale la parter.

În Pasajul Englez s-au turnat scene din filmele „Craii de curtea Veche”, „Gaițele” și „Dracula II”.

Și din acest motiv, locatarii nu sunt cei mai prietenoși. Dacă vreți să-l traversați, faceți-o în liniște! Nu știți ce pică de la etaj.

Pasajul englez este unul dintre cele mai înspăimântătoare pasaje din București. Fost hotel, apoi bordel, astăzi este una dintre cele mai nesigure clădiri de apartamente

Pasajul Francez

Pasajul Macca-Villacrose

Pasajul Victoriei sau Pasajul Francez pleacă din Calea Victoriei și se oprește pe Strada Academiei, la Facultatea de Arhitectură

Este foarte vesel și, probabil cel mai fotografiat pasaj din București. Terase, baruri, cafenele și-au făcut loc sub „Curcubeu”.

Pasajul Macca-Villacrosse

Este un ansamblu arhitectural cu două ramificații care pleacă din Calea Victoriei și se unesc înainte de ieșirea în Str. Eugeniu Carada, lângă clădirea Băncii Naționale.

Partea dinspre Str. Lipscani poartă numele fostului arhitect-șef al Bucureștiului, Xavier Villacrosse. Cealaltă ramură,  Pasajul Macca, poartă numele lui Mihalache Macca, cumnatul lui Villacrosse.

Pasajul în formă de potcoavă alungită și acoperit cu sticlă avea ca scop fluidizarea circulației între Banca Națională, Calea Victoriei și Str. Lipscani, dar și să facă loc micilor magazine.

Astăzi, sub cupola cu vitraliu de sticlă și pe toată lungimea celor două pasaje, sunt cafenele unde poți încerca o narghilea.

Ca peste tot în țară, fumatul în spații publice închise este interzis și în București. Nu și în Pasajul Macca-Villacrosse care are statut de stradă.

Artă stradală

Deși în București graffiti este interzis și sancționat, artiștii au reușit să dea viață și să coloreze multe zone triste și gri.

Fie că e vorba despre pereții exteriori ai unor case ori cinematografe sau vechi fabrici dezafectate.

Cartierele evreiești

Comunitatea evreiască a avut un rol foarte important în dezvoltarea Bucureștiului.

Încercând să scape de prigoana Inchiziției spaniole și portugheze, evreii sefarzi ajung în București în secolul al XV-lea. Reprezintă pătura bogată a societății și contribuie la dezvoltarea afacerilor locale.

Sunt deopotrivă comercianți și cămătari. În centrul vechi, pe locul în care astăzi este Hanul cu Tei, a fost primul cartier evreiesc din București.

După Revoluția Roșie din 1917, al doilea val de evrei ajunge în București. Așkenazii din Polonia și Ucraina se stabilesc în zona Mântuleasa – Sf. Vineri.

Din păcate, în anii ’80, cartierul cade sub buldozere, în operațiunea pe care locuitorii au intitulat-o cu amărăciune Ceaușima.

Au rezistat în timp Templul Coral, Teatrul Evreiesc și Marea Sinagogă, numită și Sinagoga Poloneză.

Le poți vedea pe toate în turul pietonal Jewish Trail.

Unde mâncăm în București

La capitolul gastronomie, București satisface toate pretențiile. De la restaurante mici cu bucătărie românească, până la restaurante cu preparate internaționale sofisticate.

La Mama este un lanț de restaurante cu bucătărie românească și un vin excepțional.

Un prânz cu preparate meditareneene și balcanice la Gastronomika

Arome mexicane la Taqueria El Torito

Dacă te tentează bucătăria mediteranean-balcanică, pune pe listă un prânz la Gastronomika.

Să știi că nu trebuie să treci oceanul pentru un taco autentic și un spectacol cu mariachi. Fă o rezervare la Taqueia El Torito și vei simți live atmosfera mexicană.

Viața de noapte în București

E păcat să pleci din București fără să petreci până dimineață într-unul din cluburile de noapte.

Pura Vida Sky Bar este cel mai frumos roof-top bar din centrul vechi. Ce poate fi mai interesant decât să savurezi un cocktail pe ritmuri moderne în timp ce privești clădirile istorice?

Puțin mai departe de centru este clubul Fratelli. Chiar dacă mersul la toaletă sau ieșitul la fumat sunt o aventură după miezul nopții, atmosfera este vibrantă și vei petrece o noapte fantastică.

Eu am petrecut cel mai frumos city-break în București, cu o durată de trei nopți, la invitația #ExperienceBucharest.

Pe tine ce te îndeamnă să alegi un city-break în București?

Aștept răspunsul tău într-un comentariu, iar dacă vrei să fii la curent cu noutățile, abonează-te la newsletter. Ne vedem pe Facebook și pe Instagram.